Elena Barac Bulgaru, prima femeie din România care a pilotat un elicopter s-a stins din viață cu două săptămâni înainte de a împlini 89 de ani.
Declarată cetățean de onoare al Municipiului Ploiești, acum aproape 15 ani, Elena Barac Bulgaru a fost un model pentru împătimiții zborului din România.
”Visul copilăriei mele de a zbura, chiar dacă a început cu planorul, s-a împlinit într-o frumoasă zi de vară a anului 1950, la Reşiţa. Asta după ce am primit brevetul de pilot sportiv pe planoare. Peste puţină vreme aveam să obţin şi pe cel de pilot sportiv de avioane cu motor. Primul avion pe care l-am pilotat a fost un Zlin 22. În 1952, când mă aflam la Ghimbav-Braşov, unde am executat trei salturi cu paraşuta. Am mai participat la numeroase alte concursuri sportive şi demonstraţii aviatice: zbor în formaţie de trei şi şapte aparate, acrobaţie, orientare… Dar cea mai parte a activităţii mele am desfăşurat-o în cadrul Serviciului de aviaţie sanitară (Aviasan), între anii 1961 şi 1973. Sunt 13 ani petrecuţi la Aviasan Ploieşti! Am fost apoi transferată la Aviaţia Utilitară. Timp de şapte ani am condus diverse tipuri de avioane, de la YAR la Aero 45 bimotor şi mi-am încheiat cariera pe modernul elicopter Alouette 3, aparat de zbor care m-a cam speriat la început, deoarece zgomotul şi trepidaţiile erau atât de mari, încât de abia puteam să stau pe scaun. Până la urmă am reuşit să îmblânzesc „fiara”, a cărei elice avea 34 000 de turaţii/minut! Toate aceste misiuni care mi-au fost încredinţate au avut caracter de intervenţie în situaţii grave, precum transportul de bolnavi, de medicamente ori sânge, dintr-un colţ la altul al ţării” declara fostul pilot într-un interviu (detalii AICI)
Mesajul emoționant postat pe Facebook de o fostă elevă, Domnica Sorescu Voicu, la vestea trecerii în neființă a Elenei Bulgaru:
Ieri, doamna ELENA BARAC BULGARU, prima femeie din Romania care a zburat pe un elicopter și-a luat zborul spre brațele Lui Dumnezeu! Aviator de succes, a făcut minuni salvând viața multor oameni accidentați , cărând sângele prețios dătător de viață, nerefuzând nicio misiune a AVIASAN-ului, oricat de grea sau de periculoasă era…
Soție și mamă a doi băieți s-a făcut iubită de noi, elevii clasei a doua, colegi ai fiului Romulus, când în pauzele dintre ore, avionul pe care-l pilota zbura deasupra școlii salutându-ne cu aripile…
Ce frumoasă era când, terminându-și treaba din aer, venea îmbrăcată în uniforma de pilot strânsă pe trupul mititel să-și ia puiul de la școală! Anii au trecut și ne-am reîntâlnit când, in calitate de referent al Cercului Militar Ploiești organizam sărbătorirea Zilei Aviației Romaniei, domnia sa fiind invitat de onoare în oricare manifestație a noastră…Am iubit-o pe această femeie cu minte sclipitoare și mână fermă și spun cu mâna pe inimă că iubirea cu care mă privea și mă îmbrățișa m-a făcut cu adevărat fericită…
Sufăr stiind că pe 13 nov ar fi împlinit 89 de ani, că acum zace în morga spitalului din Câmpina așteptând ca fiul aflat și el în carantină, să facă demersurile necesare așezării în pământul în care ne întoarcem toți….Ați fi meritat o înmormântare pe măsură faptelor dvs, dar asta e viața în pandemie….
Sărut mâna, doamnă ELENA BARAC BULGARU și Dumnezeu să vă dihnească în pace în Împărăția Lui!
Zbor lin spre Infinit! Condoleanțe familei și celor care v-au iubit cu adevărat!