Brașovenii, invitați să se pronunțe asupra proiectelor de dezvoltare ale orașului

Miercuri are loc o nouă dezbatere publică a Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Zonei Metropolitane, care cuprinde obiectivele și proiectele de dezvoltare ale orașului pentru următorii 8 ani.

Agenția Metropolitană Brașov organizează miercuri, 28 septembrie, de la ora 17.00, la CATTIA sau on-line, o nouă întâlnire publică la care sunt invitați brașovenii, alături de ceilalți locuitori ai zonei metropolitane, pentru a se pronunța asupra Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Zonei Metropolitane (SIDU) și a proiectelor de dezvoltare ale orașului.

SIDU face o analiză detaliată a evoluției zonei metropolitane din ultimii ani din punctul de vedere al condițiilor de locuire, al dezvoltării economice, al mobilității, al mediului și schimbărilor climatice, dar și al turismului și recreării, al rețelelor de utilitate publică sau al serviciilor publice, astfel încât administrația publică și comunitatea să aibă o imagine la zi a modului în care s-au schimbat Brașovul și zona metropolitană.

Deși nu sunt surprize mari cu privire la evoluția zonei, faptul că această analiză se bazează pe date concrete creează premisele necesare pentru ca deciziile pe care autoritățile publice trebuie să le ia, să vizeze întreaga zonă metropolitană, unitar, nu doar fiecare unitate administrativ teritorială.

Un exemplu este cel al transformării unor localități din jurul Brașovului în ,,localități-dormitor”, fără a se ține seama și de evoluția rețelelor publice și a conexiunilor cu Brașovul. În Sânpetru, Cristian, Tărlungeni, Hărman și orașul Ghimbav numărul populației a crescut semnificativ în ultimii zece ani, cea mai spectaculoasă evoluție fiind cea a comunei Sânpetru: 111,9% (adică mai mult decât o dublare a populației, în ultimii zece ani)!

Dacă localități precum Cristian și Hărman au înregistrat evoluții importante în prima jumătate a deceniului, creșterea temperându-se în partea a doua, comuna Sânpetru are o evoluție constantă pe toată această perioadă, în ciuda dificultăților provocate de lipsa infrastructurii de utilități publice (în special rețeaua de canalizare), a infrastructurii rutiere și, evident, de valorile ridicate de trafic spre/dinspre municipiul Brașov. Așa s-a ajuns ca Primăria Brașov să solicite Primăriei Sânpetru să întreprindă demersurile necesare pentru suspendarea sau anularea unor planuri urbanistice zonale care ar fi creat o presiune foarte mare pe rețeaua de străzi din Brașov și pe infrastructura educațională.

Din punct de vedere economic, Brașovul continuă să fie principalul motor de dezvoltare economică al Regiunii Centru, cu o contribuție de aproape 30% din PIB-ul total al acesteia, urmat de județul Sibiu, cu 20%, și Mureș, cu 14 din PIB-ul regional. Ponderea cea mai mare în PIB-ul județului Brașov o are zona metropolitană.

Principalele sectoare economice sunt industria componentelor auto; industria de mașini, utilaje și echipamente; industria construcțiilor metalice și a produselor din metal; industria aeronautică; industria de prelucrare a lemnului – inclusiv a celulozei și hârtiei; industria agro-alimentară și a băuturilor; construcțiile și activitățile conexe; IT&C (hardware și software); transporturile și logistica; turismul, sectoare care asigură peste 150.000 de locuri de muncă, Brașovul fiind principala zonă magnet pentru locuitorii din județ, dar și pentru cei din județele învecinate, inclusiv pentru cele din Moldova.

Totodată, prin această strategie au fost evaluate și avantajele competitive pe care le are această zonă, dar și provocările cu care se confruntă. Chiar dacă stă bine la mai multe capitole, Brașovul are și puncte slabe, cum ar fi o scădere a natalității, o mobilitate redusă pe anumite sectoare de drum și în anumite intervale orare sau amplificarea navetismului, din cauza fenomenului de suburbanizare manifestat în ultimii ani.

Pentru a amplifica avantajele pe care le are și pentru a reduce riscurile cu care se va confrunta în perioada următoare, Brașovul, ca toate localitățile din zona metropolitană, a identificat o serie de proiecte care vor asigura o dezvoltare durabilă a comunității. După aprobarea acestei strategii, se va trece la etapa de prioritizare a proiectelor și implementarea lor, în principal prin surse de finanțare nerambursabile.

În ceea ce privește îmbunătățirea conectivității dintre Brașov și localitățile din jur, obiectivul principal al Brașovului este dezvoltarea transportului feroviar metropolitan, pentru a reduce astfel traficul rutier în rândul navetiștilor.

La categoria transport urban, proiectele pe care și le propune Municipalitatea vizează continuarea achizițiilor de mijloace de transport ecologice, extinderea rețelei de alimentare a troleibuzelor, amenajarea de piste și parcări pentru biciclete. Tot la capitolul îmbunătățirea mobilității, Municipalitatea are ca obiectiv amenajarea de parcări subterane (centrul civic), parcări supraterane, parcări rezidențiale supraetajate și mai multe park&ride-uri, la intrările în oraș.

În ceea ce privește infrastructura de sănătate, pe lângă cele două spitale, regional și de  pneumo-ftiziologie, în portofoliul de proiecte al Brașovului sunt incluse și un centru pilot de asistență medicală comunitară, centre medicale de permanență și de extindere a rețelei școlare de cabinete medicale, stomatologice, psihologice și de logopedie.

La capitolul educație, obiectivele Brașovului sunt de a dezvolta infrastructura dedicată, prin construirea de noi creșe în Tractorul și Bartolomeu, de grădinițe în Tractorul, Bartolomeu, Noua, Stupini, a cel puțin unei școli, dar și de reabilitare și extindere a celor existente.

De asemenea, Municipalitatea își propune investiții importante și în infrastructura edilitară, eficiență energetică, amenajarea de parcuri și zone verzi, dar și modernizarea și dezvoltarea infrastructurii pentru cultură, sport, turism și agrement.

Mai multe informații puteți găsi pe portalul AMB, la secțiunea strategii și programe/strategia de dezvoltare urbană.

sursa: brasovcity.ro.

RECOMANDĂRI