Brașovul solicită implicarea Guvernului în repunerea în funcțiune a adăposturilor civile

Vineri primarul Allen Coliban a prezentat raportul privind starea actuală a adăposturilor de protecție civilă de pe raza municipiului Brașov, aflate în patrimoniul municipalității. Documentul conține analiza detaliată a situației adăposturilor civile, precum și intervențiile necesare pentru ca acestea să asigure protejarea populației în caz de catastrofă sau conflict armat.

În cadrul aceleiași conferințe primarul a făcut un apel la Guvernul României să se implice activ, inclusiv financiar și prin modificarea legislației privind autorizarea construcțiilor, astfel încât intervențiile la aceste adăposturi să se poată face în regim de urgență. Totodată, primarul a solicitat și creșterea valorii amenzilor pentru dezvoltatorii imobiliari care nu respectă obligația de a amenaja astfel de adăposturi la blocurile de locuințe noi.

„Starea adăposturilor civile este un subiect foarte important pentru tot ce înseamnă sistemul de protecție civilă, dar am avut nevoie de un război pentru a înțelege situația precară în care se află aceste adăposturi din România. Am făcut acest bilanț la nivelul municipiului Brașov în ultimele luni, chiar l-am demarat înainte de începerea războiului, neștiind ce va urma.

Suntem la finalul acestui bilanț și avem un raport un raport care ne arată că pentru un municipiu de talia Brașovului avem nevoie de investiții de aproximativ 20 de milioane de lei doar pentru a aduce aceste elemente de infrastructură într-o stare funcțională. Am avut, împreună cu colegii de la Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență, întâlniri cu asociațiile de locatari care dețin astfel de adăposturi. Le-am explicat nevoia de a elibera aceste adăposturi de orice amenajări care au transformat o parte dintre ele în boxe și depozite, astfel încât să putem respecta acel termen de 24 de ore în caz de alertă. Totodată, am pus la dispoziția asociațiilor respective containere pentru eliberarea deșeurilor rezultate prin dezafectări.

Guvernului României îi solicităm fonduri pentru a putea amenaja în timp rapid aceste adăposturi. Pentru un municipiu de talia Brașovului 20 de milioane de lei într-un singur an este un efort bugetar semnificativ, în condițiile în care în ultimii 30 de ani nu s-a făcut nimic în privința aceasta. De asemenea, considerăm că ar trebui regândit cadrul și normativele actuale, atât din punctul de vedere al autorizării acestor lucrări – pentru că dacă stăm pe procedura clasică de licitație și de autorizare putem să pierdem ani de zile până vom termina cele 153 de adăposturi – dar și în privința sancțiunilor care ar fi aplicabile dezvoltărilor imobiliare noi care, deși ar trebui să dispună de astfel de adăposturi, nu le proiectează, nu le prevăd, pentru că la ora actuală sancțiunile sunt atât de mici, încât sunt practic o taxă minusculă din bugetul unei astfel de dezvoltări.

Avem nevoie de aceste măsuri pentru o atitudine responsabilă în privința protecției populației, în cazuri nu doar de război, ci și de incendiu, cutremure, calamitate. Sunt adăposturi pe care le folosim în caz de necesitate și ar trebui să fie o prioritate pentru tot ceea ce înseamnă actul administrativ românesc“, a declarat primarul Allen Coliban.

Marile probleme constatate în urma evaluării inspectorilor de la Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență sunt legate de demolarea pereților de rezistență la anumite adăposturi; compartimentare acestora, cu pereți din cărămidă sau blocuri de beton; desființarea instalaților de ventilație, a celor electrice și a celor sanitare; dar și ocuparea unor adăposturi cu piese de mobilier sau alte obiecte de mari dimensiuni.

Principalele probleme identificate sunt:

• multe dintre adăposturi sunt într-o stare avansată de degradare, având infiltrații, umezeală și zone inundate care, în timp au degradat pereții, au generat apariția de mucegai și igrasie care au produs deteriorări ale instalațiilor electrice, sanitare și de ventilație (acolo unde existau);
• în cele mai multe situații, nu se poate determina integritatea structurii acestor adăposturi de protecție civilă, incintele acestora fiind compartimentate cu pereți de cărămidă, BCA sau alte materiale de construcție nedemontabile și care în caz de nevoie nu pot fi eliberate în cel mult 24 de ore;
• adăposturi de protecție civilă au fost compartimentate și transformate în boxe și beciuri, care au fost înstrăinate, odată cu locuințele sau din alte motive, acestea fiind trecute pe contractele de închiriere sau chiar vânzare – cumpărare;
• majoritatea adăposturilor de protecție civilă au fost ocupate de către locatarii imobilelor și transformate în boxe sau beciuri în care sunt depozitate diverse materiale, obiecte din gospodărie, de care locatarii acelor imobile nu mai au nevoie și deșeuri, modificând în unele locuri structura și instalațiile electrice și sanitare, desființând și anumite elemente din instalațiile de filtroventilatie (tubulatură tăiată, filtre, motoare și ventilatoare desființate și eliminate, etc.);
• instalațiile de filtroventilație nu sunt complete, atât ca echipamente componente (motoare, ventilatoare, filtre, etc.), cât și ca tubulatură;
• în majoritatea cazurilor, ieșirile de siguranță care au putut fi identificate, nu se mai pot folosi din cauză că acestea s-au surpat, sau au fost astupate cu pământ sau resturi de materiale de construcție.

Pentru amenajarea acestor adăposturi de protecție civilă sunt necesare lucrări ample de reabilitare (igienizare, refacerea structurii, finalizarea spațiului pentru a îndeplinii cerințele necesare, conform normelor în vigoare) și dotare cu instalațiile specifice, cum ar fi:

• instalații electrice;
• instalații sanitare (acolo unde este cazul, respectiv pentru suprafețe mai mari de 100 mp.);
• instalații de filtroventilație, (acolo unde este cazul, respectiv pentru suprafețe mai mari de 50 mp sau câte una la fiecare 150 persoane adăpostite);
• ieșiri de salvare (acolo unde este cazul, respectiv pentru suprafețe mai mari de 100 mp.);
• încăperi de adăpostit (acolo unde este cazul, respectiv pentru suprafețe mai mari de 100 mp.);
• sasuri (acolo unde este cazul, respectiv pentru suprafețe mai mari de 100 mp.);
• uși metalice de acces și compartimentare (special concepute pentru acest tip de construcție, prevăzute cu garnituri de etanșare și sisteme de închidere),
• dotare cu materialele necesare supraviețuirii în caz de necesitate (provizii de hrană, pături, etc.);

Costurile estimative de operaționalizare a celor 153 de adăposturi de protecție civilă sunt evaluate la 20.102.663. Municipalitatea a alocat deja o sumă, 500.000 de lei, pentru demararea procesului de repunere în funcțiune, dar are nevoie și de sprijin guvernamental pentru reabilitarea și punerea în funcțiune a acestor adăposturi în cel mai scurt timp.

Citește articolul integral pe brasovcity.ro