The Guardian a dat publicității un studiu al Oxford University, care oferă o nouă perspectivă asupra efectelor încă nevăzute ale pandemiei.
Este cunoscut faptul că o afecțiune fizică lasă urme și în plan psihic, pacientul fiind marcat de problemele prin care este nevoit să treacă. În funcție de gravitatea bolii, reacțiile diferă. De la teama de boală și până la presiunea socială, toate generează tulburări în mintea umană.
Studiul despre efectele psihice produse de infectarea cu Sarscov-2 a fost condus de cercetători de la University of Oxford şi NIHR Oxford Health Biomedical Research Centre.
Cercetarea a dezvăluit că oamenii care aveau deja un diagnistic de boală mintală prezintă un risc mai mare cu 65% să fie diagnosticaţi cu Covid-9 decât cei fără un astfel de diagnostic, chiar ţinând seama de factori de risc cunoscuţi, ca vârsta, sexul, rasa şi condiţia fizică. Aceștia sunt mai expuși infectării, mai ales din cauza felului în care tratează măsurile de protecție.
Calculele au fost făcute în baza a aproximativ 70 de milioane de date medicale din SUA, inclusiv mai mult de 62.000 de cazuri de Covid-19 care nu au necesitate internare sau vizite medicale de urgenţă.
Tulburări psihice apar la cei care s-au infectat și care inițial eru bine echilibrați mental. Printre aceste tulburări, studiul a identificat: anxietatea, depresia şi insomnia, iar efectele apar în decurs de trei luni de când pacientul a fost testat pozitiv cu noul coronavirus.
O descoperire o reprezintă şi dublarea numărului de diagnostice cu demenţă, la trei luni după testul pozitiv de Covid-19, faţă de alte boli.
Studiile sunt în continuare în derulare, specialiștii implicați urmărind efectele pe termen mediu și lung.
surse: The Giuardian și News.ro
