Consumul de antibiotice în România a crescut alarmant în ultimii ani, deși aceste medicamente se eliberează exclusiv pe bază de rețetă. Din păcate, tratamentul cu antibiotice este aplicat greșit, după ureche, inclusiv pentru afecțiuni de sezon, precum gripa și răceala. Victime sunt mai ales copiii, îndopați de părinți cu astfel de medicamente puternice, iar acestea nu-și mai fac efectul atunci când este cu adevărat nevoie de ele.
Medicii avertizează că gripa și răceala sunt boli cauzate de virusuri, nu de bacterii, iar virusurile nu sunt distruse de antibiotice.
”Lipsa de informare, uneori și la presiunea pacienților, multe dintre antibiotice se dau în scop preventiv, iar acest lucru este inutil. Nu se dau antibiotice preventiv decât în situații excepționale”, a declarat Prof. dr. Alexandru Rafila, președintele Societății de Microbiologie, pentru Pro TV.
Rezistență apare atât la bacteriile pe care le poate avea bolnavul, cum sunt stafilococul auriu, piocianic sau e-coli, dar și la bacteriile intraspitalicești, precum Acinetobacter și Klebsiella.
Consecințele sunt dramatice: boala se prelungește, crește toxicitatea și apar sechele permanente.
”De multe ori, antibioticele de rezervă au efecte adverse mai frecvente, sunt mai scumpe și vom genera un procent mai mare de bacterii rezistente la antibiotice”, susține Dr. Gabriel Popescu, medic primar infecționist pentru aceeași sursă.
